Cultivarea compasiunii
1) Evaluarea stării emoționale generale
Cum te-ai simțit emoțional în ultima săptămână?
Foarte rău
Destul de rău
Moderat de rău
Nici bine, nici rău, mediu
Moderat de bine
Destul de bine
Foarte bine
Care a fost starea predominantă pe care ai simțit-o?
________________________________
Cât de deprimat/ă te simți acum?
Foarte deprimat/ă
Destul deprimat/ă
Moderat deprimat/ă
Puțin deprimat/ă
Deloc deprimat/ă
2) Rezultate așteptate
La finalul acestui modul vei afla:
Ce este compasiunea
Care sunt cele 3 componente ale compasiunii
De ce este importantă compasiunea
Cum putem să creștem compasiunea
3) Ce este compasiunea?
Compasiunea provine din cuvântul latin "compassio" care înseamnă "a suferi împreună." Acest termen este derivat din prefixul "com-" (împreună) și "passio" (suferință).
Compasiunea – sentimentul ce apare atunci când ești martor la suferința celuilalt, sentiment ce motivează dorința de a-l ajuta. Acțiunile individuale de compasiune și bunătate ajută la răspândirea armoniei în întreaga lume.
Thupten Jinpa, un savant tibetan și traducător al lui Dalai Lama, a descris compasiunea drept "o stare mentală în care simți grijă pentru suferința altora și aspiri să scape de aceasta". El a subliniat cele trei componente ale compasiunii:
Componenta cognitivă – "Înțeleg problemele tale"
Componenta afectivă – "Simt ce simți tu"
Componenta motivațională – "Vreau să te ajut să treci peste asta."
4) Compasiune vs empatie vs simpatie vs altruism vs milă
Hai să pornim de la un exemplu
Să zicem că cineva și-a pierdut locul de munca, sau s-a certat cu cineva, sau orice altă situație care îl afectează si îl face să se simtă copleșit de emoții.
Compasiune
E sentimentul ce apare atunci când ești martor la suferința celuilalt, sentiment ce te motivează să-l ajuți cu ceva, adică atunci când vezi pe cineva care trece prin momente grele și pur și simplu nu îți stă în fire să stai deoparte. Ai acel imbold de "Hai să fac ceva să-l ajut!", și îi spui - Wow! E groaznic. Îmi închipui că te simți rănit/ă și dezamăgit/ă... poate chiar puțin pierdut/ă în privința a ce să faci acum. Dacă vrei sunt aici pentru tine să discutăm și să lucrăm împreună la câteva idei despre pașii următori pe care ai putea să îi faci.
Empatie
Empatia este capacitatea ta de a intra cu adevărat în pielea cuiva altcuiva și de a simți ceea ce simte el. E ca și cum ai citi în mintea lui și ai înțelege exact emoțiile și trăirile prin care trece. Empatia este atunci când “te pui în papucii celuilalt“ și îi spui - Wow! E groaznic. Îmi închipui că te simți rănit/ă și dezamăgit/ă... poate chiar puțin pierdut/ă în privința a ce să faci acum.
Simpatie
Simpatia e atunci când inima ta îți spune să te apropii și să arăți că îți pasă.
Îi spui - Wow! E groaznic
Este un mod subtil de a arăta că ești acolo pentru cineva, chiar și atunci când nu poți să împărtășești exact aceleași sentimente.
Milă
Atenție la ce simțim cu adevărat atunci când manifestăm milă, deoarece ea poate proveni dintr-un sentiment de superioritate. Atunci când îți este mila de cineva, întreabă-te – aceasta persoana este într-adevăr neputincioasă, de ce vreau sa o ajut? Mă simt mai superioară? O vad mai incapabila? Deci, aici atenție la sentimentul de superioritate de care suntem sau nu conștienți.
Altruism
Altruismul este ca un act de generozitate pură, făcut din inimă, fără să ceri nimic în schimb. Ești dispus să faci sacrificii sau să îți oferi timpul și resursele pentru a ajuta pe altcineva. Altruismul este o manifestare a spiritului uman de a fi bun și de a face lumea un loc mai bun, fără să aștepte recunoaștere sau recompensă. Este atunci când donezi, când te implici în diferite activități de voluntariat, etc.
Compasiunea implică empatie – adică înțelegem emoția celorlalți, ea poate motiva comportamentele altruiste dar nu orice comportament altruist este motivat de compasiune.
Acestea sunt conceptele care ne definesc umanitatea și ne arată că suntem capabili să ne îngrijim unii de alții în cele mai frumoase moduri posibile.
5) Trei tipuri de compasiune
Compasiune față de alții
Compasiunea față de ceilalți este atunci când îi înțelegem și îi susținem pe ceilalți în suferința și dificultățile lor. Este capacitatea de a simți ce simt ei și de a dori să acționăm în mod activ ca să-i ajutăm pe cei din jurul nostru să se simtă mai bine și să facă față provocărilor vieții.
Atunci când manifestăm compasiune față de ceilalți, ne punem în locul lor și încercăm să înțelegem ceea ce simt și trăiesc. Ne deschidem inima și suntem pregătiți să oferim un umăr pe care să plângă, un sfat înțelept sau o mână de ajutor în momentele dificile.
Ne ajută să construim relații mai puternice și mai autentice, bazate pe încredere și înțelegere reciprocă. Ne face să fim mai atenți la nevoile celorlalți și să ne implicăm activ în sprijinirea lor.
Compasiunea primită de la alții
Compasiunea primită de la alții este o componentă esențială a sănătății emoționale și a bunăstării noastre.
Atunci când primim compasiune din partea altora, ne simțim văzuți, ascultați și susținuți în lupta noastră.
Acest sprijin poate să vină sub forma unor cuvinte încurajatoare, o îmbrățișare caldă sau a unei oferte de ajutor practic.
Este o confirmare că nu suntem singuri în ceea ce trăim și că avem oameni care ne pot ajuta să facem față provocărilor vieții.
Atunci ne simțim mai încrezători și mai puternici în abordarea greutăților și avem mai multă încredere în capacitatea noastră de a depăși obstacolele.
Ne poate inspira să fim mai deschiși și mai generoși în relațiile noastre și să oferim sprijin la rândul nostru atunci când cineva are nevoie de ajutor.
Auto-compasiunea
Auto-compasiunea este capacitatea de a avea grijă de propriile noastre nevoi și de a ne trata pe noi înșine cu blândețe, înțelegere și îngăduință, în special în momentele dificile sau când ne confruntăm cu eșecuri sau greșeli.
Atunci când practicăm auto-compasiunea, ne oferim nouă înșine aceeași înțelegere și sprijin pe care am oferi-o unui prieten apropiat în aceeași situație. Ne acceptăm imperfecțiunile și ne acordăm permisiunea de a fi umani, cu toate greșelile și slăbiciunile noastre.
Auto-compasiunea nu înseamnă să ne justificăm sau să ne scuzăm comportamentele dăunătoare sau neproductive. Ea implică să fim sinceri cu noi înșine și să ne motivăm să ne dezvoltăm și să creștem, în timp ce ne acordăm în continuare compasiune și îngăduință pentru că suntem oameni care învață și evoluează.
Practicarea auto-compasiunii ne ajută să ne gestionăm mai bine stresul și să ne creștem nivelul de reziliență în fața provocărilor vieții. Ne face să fim mai blânzi și mai înțelegători cu noi înșine și să ne construim o relație mai sănătoasă și mai iubitoare cu sinele nostru interior.
Efectele negative ale auto-compasiunii exagerate
Auto-compasiunea exagerată te poate face să eviți să-ți asumi responsabilitatea pentru greșeli sau să abordezi situațiile dificile. Te poate face să găsești scuze pentru erori, spunându-ți „Toată lumea greșește, este ok”, în loc să înveți din greșeli și să înveți din acestea.
Dacă te concentrezi prea mult pe auto-compasiune și îți spui „Nimeni nu înțelege cât de greu îmi este mie”, „Sunt atât de obosit/obosită, nu am timp pentru sentimentele voastre” riști să te victimizezi, tratezi pacienții cu superioritate, acest lucru va afecta încrederea pacienților în capacitatea ta de a le oferi îngrijire adecvată.
Deși auto-compasiunea este o metodă de a combate burnout-ul, exagerarea poate avea efectul opus. Dacă îți spui prea des că trebuie să te menajezi, s-ar putea să nu te mai implici suficient în munca ta. Această lipsă de implicare poate duce la o scădere a satisfacției profesionale și, paradoxal, la o creștere a stresului pe termen lung.
Exercițiul de auto-reflecție
"Harta echilibrului personal"
1. Creați un spațiu plăcut:
Găsiți un colț confortabil în casă sau mergeți într-un parc liniștit, unde să vă simțiți relaxați și conectați cu natura.
2. Începeți cu respirație și meditație:
Începeți sesiunea de auto-reflecție cu câteva minute de respirație adâncă pentru a vă calma mintea și a vă centra.
3. Harta echilibrului personal:
Luați o coală mare de hârtie sau un caiet și desenați o hartă a echilibrului personal.
Împărțiți harta în două secțiuni: "Auto-compasiune sănătoasă" și "Auto-compasiune exagerată".
4. Reflectați asupra experiențelor recente:
Scrieți sau desenați evenimentele sau situațiile recente care v-au afectat emoțional sau mental.
În fiecare secțiune a hărții, reflectați cum v-ați raportat la voi înșivă în acele momente.
5. Identificați tendințele de gândire:
Folosiți culori diferite sau simboluri diferite pentru a marca tendințele de gândire asociate cu auto-compasiunea sănătoasă și cu auto-compasiunea exagerată.
Reflectați asupra modului în care aceste tendințe de gândire v-au influențat comportamentul și emoțiile, si descrieți-le
6. Crearea echilibrului:
Identificați zonele dezechilibrate și gândiți-vă la modalități de a aduce echilibru între auto-compasiunea sănătoasă și auto-compasiunea exagerată.
Scrieți idei sau strategii pe harta echilibrului personal pentru a vă ghida în direcția dorită.
7. Share & Care:
Dacă sunteți confortabil, împărtășiți harta echilibrului personal în comunitatea MedStress, cu un prieten de încredere sau un mentor pentru feedback și suport suplimentar.
8. Încheiere:
Încheiați sesiunea de auto-reflecție cu câteva gânduri pozitive și recunoștință pentru timpul și efortul pe care vi l-ați acordat.
Promiteți-vă să continuați să explorați periodic echilibrul dintre auto-compasiunea sănătoasă și auto-compasiunea exagerată în viața voastră
Acest exercițiu interactiv vă poate ajuta să vizualizați și să gestionați mai bine echilibrul dintre auto-compasiunea sănătoasă și auto-compasiunea exagerată în viața voastră. Jucați-vă cu culorile și simbolurile și permiteți-vă să fiți creativi în explorarea sinelui vostru interior!
6) Compasiunea la locul de muncă
Cum arată compasiunea în organizații?
Ce înseamnă, compasiunea la locul de muncă?
Este acea "scânteie" de umanitate pe care o aduci în fiecare zi la birou sau în orice mediu profesional. Este acea abilitate de a simți empatie și de a răspunde la nevoile și emoțiile celor din jurul tău.
Este despre a fi acolo pentru colegii tăi, nu doar ca să îți faci treaba, ci și să îi sprijini și să îi încurajezi în drumul lor profesional și personal.
Compasiunea nu e un contract.
Nu e ca și cum zici: "Eu te ajut acum, iar tu mă ajuți pe mine mai târziu." Nici vorbă! E vorba de a oferi o mână de ajutor fără să te aștepți la ceva în schimb.
Actele de bunătate la birou nu influențează doar persoana care oferă și cea care primește, ci și cultura organizațională în ansamblu.
Compasiunea reduce anxietatea și presiunea, și îi ajută pe oameni să facă față stresului și epuizării la muncă.
Exercițiu de auto-reflecție
Gândește-te la un moment în care ai simțit compasiune față de un coleg de muncă. Ce anume te-a determinat să arăți compasiune? Cum s-a manifestat aceasta în interacțiunea ta cu colegul respectiv?
Te invit să împărtășești experiența ta în comunitatea noastră. Poți să ne spui povestea ta și cum crezi că a influențat relația ta cu colegul respectiv și atmosfera la locul de muncă.
7) Beneficiile compasiunii la locul de muncă
Efectele compasiunii la locul de muncă sunt ca o „magie” care transformă atmosfera obișnuită în ceva cu totul special. Hai să dezvăluim aceste efecte:
1. Bunăstare emoțională
Atunci când ești înconjurat de colegi care îți arată compasiune, simți că aparții unei echipe unite și că ești într-un spațiu sigur unde poți să îți exprimi liber sentimentele. Acest lucru duce la o creștere a stării tale de bine și la o scădere a anxietății și stresului.
2. Angajament și motivare
Compasiunea creează o conexiune profundă între membrii echipei. Când simți că echipa îți este alături și îți oferă sprijin în atingerea obiectivelor tale, ești mai motivat și mai implicat în proiectele comune. Astfel, crește și nivelul tău de angajament față de muncă și față de organizație.
3. Îmbunătățirea relațiilor interpersonale
Compasiunea deschide porți către relații mai autentice și mai sănătoase în cadrul echipei. Atunci când te simți înțeles și susținut de colegi, se creează o atmosferă de încredere și colaborare. Aceasta favorizează comunicarea eficientă și rezolvarea mai ușoară a conflictelor.
4. Productivitate și creativitate
Într-un mediu de lucru caracterizat de compasiune, angajații se simt mai liberi să își exprime ideile și să își pună în practică creativitatea. Acest lucru duce la creșterea productivității și la generarea unor soluții inovatoare și eficiente pentru provocările profesionale.
8) Exerciții pentru cultivarea compasiunea față de colegi în mediul de lucru
1. Exercițiul „Perspectiva celui de-al treilea”
Scopul Exercițiului
Exercițiul „Perspectiva celui de-al Treilea” are ca scop să ajute participanții să vadă o situație de conflict sau de tensiune dintr-o perspectivă neutră, obiectivă. Aceasta poate reduce emoțiile negative și poate facilita o mai bună înțelegere a perspectivei celuilalt.
Pașii Exercițiului
1.1. Identificarea unei Situații Dificile
Gândește-te la o situație recentă sau trecută în care ai avut un conflict sau o tensiune cu cineva. Acest lucru ar putea fi un dezacord la locul de muncă, o ceartă cu un prieten sau un membru al familiei, sau orice altă interacțiune dificilă.
1.2. Adoptarea Perspectivelor
Perspectiva ta proprie: Reflectează asupra situației din punctul tău de vedere. Ce ai simțit? Ce ai gândit? Cum ai reacționat? Notează aceste răspunsuri pentru a avea o înțelegere clară a propriei tale perspective.
Perspectiva celuilalt: Acum, încearcă să vezi situația din perspectiva celeilalte persoane implicate. Ce ar putea simți sau gândi acea persoană? Ce motive ar putea avea pentru a reacționa așa cum a făcut-o? Încearcă să fii cât mai obiectiv și empatic posibil.
Perspectiva celui de-al treilea: Imaginează-te ca un observator neutru care privește situația din exterior. Acest observator nu este implicat emoțional și nu are un interes personal în conflict. Cum ar vedea această persoană situația? Ce ar putea observa în ceea ce privește reacțiile și comportamentele ambelor părți?
1.3. Reflecția
După ce ai explorat aceste trei perspective, reflectează asupra a ceea ce ai învățat. A schimbat acest exercițiu felul în care vezi situația sau persoana cealaltă? Te-a ajutat să înțelegi mai bine emoțiile și motivațiile implicate? A redus intensitatea emoțiilor negative?
Beneficiile Exercițiului
Dezvoltarea empatiei
Adoptarea perspectivei celuilalt și a unei perspective neutre te poate ajuta să înțelegi mai bine sentimentele și reacțiile altor persoane, crescând astfel empatia și compasiunea față de ceilalți.
Reducerea emoțiilor negative
Văzând situația dintr-o perspectivă obiectivă poate ajuta la diminuarea emoțiilor negative, cum ar fi furia și resentimentele, ceea ce poate facilita soluționarea conflictelor.
Îmbunătățirea relațiilor
Înțelegerea mai profundă a perspectivelor altor persoane poate duce la o comunicare mai eficientă și la relații mai armonioase. Persoanele care practică acest exercițiu pot deveni mai deschise și mai tolerante în interacțiunile lor cu ceilalți.
Creșterea conștiinței de sine
Reflecția asupra propriei perspective și a reacțiilor personale poate îmbunătăți conștiința de sine și poate ajuta la identificarea tiparelor de comportament care ar putea fi îmbunătățite.
Aplicabilitate
Acest exercițiu este util în situațiile de conflict personal, inclusiv în contexte profesionale, cum ar fi medierea disputelor la locul de muncă, îmbunătățirea colaborării în echipe sau în orice altă situație în care înțelegerea reciprocă și reducerea tensiunilor sunt esențiale.
2. Exercițiul „Scrisoarea de Recunoștință”
Scopul Exercițiului
Scopul este să îți exprimi aprecierea și recunoștința față de un coleg de serviciu care a avut un impact pozitiv asupra ta, contribuind la succesul tău profesional, oferindu-ți sprijin sau făcând mediul de lucru mai plăcut.
Pașii exercițiului
2.1. Alegerea colegului
Identificarea colegului: Gândește-te la un coleg care te-a ajutat, te-a inspirat sau a avut un impact pozitiv asupra experienței tale de muncă. Poate fi cineva care te-a sprijinit în momente dificile, te-a mentorat sau pur și simplu a fost un bun prieten și partener de echipă.
2.2. Reflecția asupra contribuțiilor
Reflectează: Ia-ți timp pentru a reflecta asupra modului în care acest coleg ți-a influențat pozitiv cariera sau experiența la locul de muncă. Ce a făcut pentru tine? Cum te-ai simțit în urma acțiunilor lor? Ce impact au avut asupra ta?
2.3. Scrierea scrisorii
Începe cu o salutare prietenoasă, exprimă-ți recunoștința și specifică acțiunile sau calitățile pentru care ești recunoscător. Descrie cum te-au afectat pozitiv și ce au însemnat pentru tine.
Include exemple concrete și detalii specifice pentru a face scrisoarea cât mai personală și autentică. De exemplu, „Îți mulțumesc pentru că m-ai ajutat să îmi termin proiectul înainte de termen. Sprijinul tău și ideile tale creative au fost esențiale pentru succesul nostru.”
2.4. Reflectare asupra procesului
Sentimentele tale: Reflectează asupra modului în care te simți în timp ce scrii scrisoarea și după ce ai terminat. Observă orice schimbări în starea ta emoțională sau în perspectiva asupra relației tale cu acel coleg.
Beneficii personale: Notează orice sentimente de împlinire, bucurie sau pace interioară care apar ca rezultat al exprimării recunoștinței.
2.5. Livrarea scrisorii
Trimiterea scrisorii: Dacă te simți confortabil, poți să livrezi sau să trimiți scrisoarea colegului. Acest pas poate întări și mai mult relația și poate aduce bucurie atât ție, cât și colegului respectiv.
Alternativa: Dacă nu vrei să trimiți scrisoarea, simplul act de a scrie și de a exprima recunoștința poate avea beneficii semnificative.
Beneficiile Exercițiului
Crearea unei atmosfere pozitive: Exprimarea recunoștinței contribuie la crearea unui mediu de lucru mai pozitiv și mai colaborativ.
Motivarea angajaților: Recunoașterea contribuțiilor colegilor poate crește moralul și motivația acestora.
Reducerea stresului: Un mediu de lucru recunoscător și apreciativ poate reduce nivelurile de stres și anxietate.
Îmbunătățirea abilităților de comunicare: Practicarea exprimării recunoștinței poate îmbunătăți abilitățile de comunicare și de rezolvare a conflictelor.
Exemplu de scrisoare
Dragă [Numele colegului],
Vreau să îți mulțumesc din suflet pentru tot sprijinul și ajutorul pe care mi l-ai oferit în ultimele luni. Când am început să lucrăm împreună la proiectul X, eram puțin copleșit de sarcinile care ne așteptau. Însă, cu ajutorul tău constant și ideile tale inovative, am reușit să depășim toate provocările.
Îți sunt recunoscător pentru că ai fost mereu acolo să îmi oferi un sfat bun și pentru că ai fost un partener de echipă extraordinar. Sprijinul tău nu a fost doar profesional, ci și personal. Faptul că ai fost disponibil să mă asculți și să mă încurajezi a însemnat foarte mult pentru mine.
Îți mulțumesc încă o dată pentru tot ce ai făcut. Munca ta și atitudinea ta pozitivă au avut un impact major asupra mea și asupra echipei noastre. Sunt norocos să te am ca și coleg și sper să avem ocazia să colaborăm și în viitor.
Cu recunoștință, [Semnătura ta]
3. Exercițiul „Recunoaște succesele celorlalți”
Descriere
Exercițiul „Recunoaște succesele celorlalți” este o practică menită să creeze un mediu de lucru pozitiv și motivant prin evidențierea și sărbătorirea realizărilor colegilor. Recunoașterea succeselor altora poate îmbunătăți moralul, încuraja colaborarea și crea un sentiment de comunitate și apreciere în cadrul echipei.
Pașii concreți:
3.1. Identifică realizările colegilor:
Observă performanțele și contribuțiile remarcabile ale colegilor tăi. Acestea pot fi legate de atingerea obiectivelor, rezolvarea problemelor, inovații sau orice alt tip de realizare demnă de recunoaștere.
3.2. Alege metoda de recunoaștere:
Decide cum vei recunoaște succesul colegului. Poți alege să o faci public, în cadrul unei întâlniri de echipă, sau privat, printr-un mesaj personalizat. Alte metode includ e-mailuri de grup, postări pe intranetul companiei sau chiar un tablou de onoare în birou.
3.3. Formulează mesajul de recunoaștere:
Scrie un mesaj clar și sincer în care specifici realizarea colegului și impactul pozitiv al acesteia. Fii cât mai concret și oferă detalii despre modul în care contribuția lor a fost valoroasă pentru echipă sau companie.
3.4. Transmite recunoașterea:
Dacă alegi să recunoști succesul public, asigură-te că toți membrii echipei sunt prezenți și că momentul este adecvat pentru astfel de anunțuri. Dacă preferi o recunoaștere privată, transmite mesajul personalizat colegului tău, fie față în față, fie printr-un e-mail sau o notă scrisă.
3.5. Încurajează replicarea comportamentului:
Fă legătura între comportamentul care a dus la succesul recunoscut și valorile sau obiectivele echipei. Încurajează colegii să continue să adopte astfel de comportamente și să sprijine reciproc realizările.
3.6. Solicită feedback:
După ce ai recunoscut succesul colegului, cere feedback pentru a înțelege cum se simte acesta în legătură cu recunoașterea și dacă există modalități de a îmbunătăți procesul în viitor. Feedback-ul poate fi colectat informal sau printr-un chestionar anonim.
3.7. Menține consistența:
Fă din recunoașterea succeselor o practică regulată. Stabilește un ritm, cum ar fi recunoașterea succeselor săptămânal sau lunar, pentru a crea un obicei durabil în cultura echipei.
Exemplu de scrisoare
Dragă [Numele colegului],
Doresc să îți mulțumesc și să te felicit pentru efortul extraordinar depus în finalizarea proiectului [Numele proiectului]. Datorită dedicării și inovației tale, am reușit să depășim așteptările și să livrăm rezultate excepționale. Contribuția ta a fost esențială pentru succesul echipei și apreciez cu adevărat efortul tău.
Cu respect, [Numele tău]
Prin urmare, exercițiul „Recunoaște succesele Celorlalți” nu doar că întărește legăturile din echipă, dar și stimulează un climat de muncă pozitiv, încurajând pe toată lumea să își aducă contribuția la succesul comun.
9) 6 pași pentru creșterea compasiunii la locul de muncă
1. Auto-compasiunea
Acesta este primul pas esențial. Dacă nu suntem blânzi și iubitori cu noi înșine, ne va fi dificil să manifestăm aceeași compasiune față de ceilalți. Așa că începe să te tratezi cu blândețe și iubire. Fă-ți câteva complimente, iartă-te pentru greșelile din trecut și acordă atenție punctelor tale forte și calităților tale, însă atenție să nu “cazi” în capcana auto-compasiunii nesănătoase.
2. Comunică deschis și clar
Comunicarea eficientă este cheia unei relații de muncă pline de compasiune. Vorbește deschis și exprimă-ți gândurile și sentimentele în mod clar. Fii și un ascultător atent, oferindu-le celorlalți spațiu și timp pentru a-și împărtăși perspectivele și preocupările lor.
3. Folosește contactul fizic adecvat
Gesturile nonverbale blânde pot fi o modalitate puternică de a exprima compasiune. Dacă este potrivit în context, un contact fizic delicat, cum ar fi o bătaie ușoară pe spate sau o strângere ușoară de mână, poate transmite sprijin și empatie.
4. Încurajează și susține
Arată compasiune prin încurajarea și sprijinirea colegilor. Fii acolo pentru ei, încurajându-i să-și urmeze pasiunile și să-și depășească obstacolele. Cuvintele de încurajare pot avea un impact semnificativ asupra moralului și motivației lor.
5. Fii tu primul care acționează
Dacă dorești să promovezi o cultură a compasiunii la locul de muncă, fii exemplul în acest sens. Fii deschis și pregătit să oferi sprijin sau feedback și să îți exprimi opiniile cu blândețe și respect. Fiind cel care dă tonul, poți influența pozitiv atmosfera și comportamentul celor din jur.
6. Fii atent la nevoile celorlalți
Observă și ascultă cu atenție colegii pentru a înțelege mai bine nevoile și preocupările lor. Organizează întâlniri sau discuții individuale pentru a evalua starea lor mentală și nivelul de implicare în muncă. Fiind conștient de emoțiile și gândurile lor, vei putea să-ți adaptezi mai bine comunicarea și acțiunile pentru a oferi sprijinul și încurajarea necesare.
10) Exemple concrete și studii de caz despre cum un mediu de lucru compasional poate reduce stresul și îmbunătăți bunăstarea angajaților
În mediul spitalicesc, un mediu de lucru compasional poate avea un impact semnificativ asupra reducerii stresului și îmbunătățirii bunăstării angajaților.
Iată câteva exemple și studii de caz relevante:
1. Studiul de caz Mayo Clinic
Mayo Clinic este renumită pentru cultura sa organizațională orientată spre pacient și angajat. Un studiu publicat în "Journal of Nursing Administration" a examinat modul în care practicile de leadership compasional au influențat nivelurile de burnout și satisfacția la locul de muncă în rândul asistenților medicali de la Mayo Clinic. Rezultatele au arătat că asistenții medicali care percepeau că liderii lor manifestau empatie și sprijin erau mai puțin predispuși la burnout și aveau niveluri mai ridicate de satisfacție la locul de muncă.
https://news.mayocliniclabs.com/2024/04/01/compassionate-leadership/
2. Studiul de caz Cleveland Clinic
Cleveland Clinic a implementat un program de sprijin emoțional pentru angajații săi, numit "Code Lavender". Acest program oferă suport imediat și resurse de gestionare a stresului pentru angajații care trec prin evenimente traumatice sau stresante la locul de muncă. Un studiu intern a arătat că implementarea acestui program a dus la o scădere semnificativă a absenteismului și la o creștere a nivelurilor de satisfacție și angajament în rândul angajaților.
Vezi tot articolul aici.
3. Studiul de caz Texas Children's Hospital
Texas Children's Hospital a pus un accent deosebit pe promovarea bunăstării angajaților săi prin programe precum consilierea și terapia de grup. Un studiu publicat în "Journal of Pediatric Nursing" a evaluat impactul acestor programe și a constatat că angajații care au participat la sesiuni de terapie de grup au raportat o reducere semnificativă a stresului și a epuizării emoționale.
11) De reținut
Compasiunea este o componentă esențială a relațiilor interumane, implicând înțelegerea, simțirea și dorința de a ajuta pe cei aflați în suferință.
Compasiunea la locul de muncă poate juca un rol important în gestionarea stresului. Prin manifestarea compasiunii față de colegi și prin oferirea sprijinului necesar în momente dificile, se poate crea un mediu de lucru mai empatic și mai suportiv. Acest lucru poate contribui la reducerea anxietății și a stresului în echipă, oferind angajaților un sentiment de siguranță și apartenență.
De asemenea, auto-compasiunea este crucială în gestionarea stresului la locul de muncă, deoarece îți permite să îți acorzi permisiunea de a fi imperfect și să ai grijă de propriile nevoi în timpul perioadelor intense sau dificile.
12) Ce ai reținut?
Ia-ți câteva momente pentru a reflecta asupra ceea ce ai învățat și ai practicat în timpul acestui modul despre compasiune.
Răspunde la câteva întrebări de reflecție pentru a-ți clarifica înțelegerea și pentru a-ți evidenția progresul:
Care au fost cele mai utile concepte sau tehnici pe care le-ai învățat în timpul acestui modul?
Cum te-ai simțit în timp ce ai practicat exercițiile? Au fost ușor de aplicat sau ai întâmpinat dificultăți?
Ai observat vreun schimb în atitudinea ta față de tine însuți sau față de alții în timpul acestui proces de învățare?
Planificare pentru viitor: AGENDA
Gândește-te la modul în care poți integra în continuare conceptele și tehnicile învățate în viața ta de zi cu zi.
Stabilește obiective specifice pentru viitor și să dezvolți un plan de acțiune pentru a le atinge
Acest exercițiu te poate ajuta să solidifici cunoștințele și abilitățile pe care le-ai dobândit în timpul modulului și să îți setezi obiective clare pentru continuarea evoluției tale în direcția auto-compasiunii. Succes!
13) Evaluarea modulului
Feedback pentru acest modul
Evaluarea calității și utilității modulului:
Pe o scară de la 1 la 10, vă rugăm să evaluați în ce măsură ați considerat acest modul ca fiind util pentru dumneavoastră. Vă rugăm să justificați răspunsul.
__________________________________
Cum considerați că modulul ar putea fi îmbunătățit?
Vă rugăm să oferiți sugestii specifice pentru a îmbunătăți calitatea și utilitatea modulului pe viitor.
__________________________________
Ce părți ale modulului v-au fost cele mai utile?
Vă rugăm să identificați cel puțin două părți ale modulului pe care le-ați considerat cele mai utile sau interesante și să explicați de ce.
__________________________________
Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate în timpul modulului?
Vă rugăm să identificați orice dificultăți sau provocări cu care v-ați confruntat în timpul participării la modulul de reglare emoțională.
__________________________________
Alte comentarii sau sugestii:
Vă rugăm să oferiți orice alte comentarii sau sugestii pe care doriți să le împărtășiți cu privire la modulul de reglare emoțională.
__________________________________
Feedback-ul dumneavoastră este valoros și ne ajută să ne asigurăm că modulul continuă să ofere beneficii și să îndeplinească așteptările participanților. Vă mulțumim pentru timpul și contribuția dumneavoastră!
14) Recompensa
Felicitări pentru finalizarea modulului!
Ai parcurs cu succes acest modul și ai demonstrat un angajament impresionant față de dezvoltarea ta personală și profesională. Este un moment demn de celebrat și de apreciat, iar pentru aceasta, îți oferim o recompensă specială.
Felicitări încă o dată pentru efortul tău și pentru realizările tale.
15) Reevaluarea stării dumneavoastră
Cât de mult s-a îmbunătățit starea ta emoțională după parcurgerea acestui modul?
Foarte mult
Destul de mult
Moderat
Destul de puțin
Foarte puțin
Cât de motivat/ă ești să practici exercițiile învățate?
Foarte motivat/ă
Destul motivat/ă
Moderat motivat/ă
Puțin motivat/ă
Deloc motivat/ă